MARIA ILIUȚ 70 de ani de la naștere

MARIA ILIUȚ:

Numai Cânt și Dor de Bucovina...

OMAGIERI: 70 de ani de la naștere

MARIA ILIUȚ,  interpretă de cântece populare românești, culegătoare și valorificatoare a folclorului muzical din Bucovina.

S-a născut pe data de 23 februarie 1955, în s. Crasna, Storojineț, reg. Cernăuți.

A învățat (1961-1969) la școala medie din satul natal. A urmat Colegiul de Iluminare Culturală din Cernăuți (1969-1973), secția baian, apoi s-a transferat la secția de instrumente populare. A studiat la Institutul de Arte „G. Musicescu” (astăzi, Academia de Muzică, Teatru și Arte  Plastice – AMTAP) din Chișinău, Facultatea Dirijat Coral (1977-1981). A fost îndrumată de T. Dercaci și V. Bolduratu (dirijat cor), T. Muzâka (istoria muzicii), F. Biriukov (solfegiu, armonie).

Activitatea profesională a început-o în anul 1973, până în 1977 fiind conducător artistic la Casa de cultură din satul de baștină. Din 1982 este membră și interpretă a Ansamblului Etnofolcloric „Tălăncuța”, a formațiilor „Ștefan Vodă” (1987) și „Busuioc Moldovenesc” (1991) din Chișinău. Între anii 1981 și 1988 a colaborat cu Facultatea de Canto Popular a Institutului de Arte „G. Musicescu”. În perioada 1988-2002 conduce Secția folclor la Studioul Folcloric din cadrul Palatului Naţional de creaţie a copiilor şi adolescenţilor din Chişinău și întemeiază ansamblul de copii „Iedera”.

Este angajată (în 1990) pe post de lector superior la Facultatea de Arte Frumoase a Universităţii de Stat din Moldova (USM), unde, în același an, fondează Ansamblul Etnofolcloric „Crenguță de iederă”, care din 1994 deține titlul de colectiv-model din Republica Moldova.

Discipoli: Cristina Pintilie, Olesia Badea, Radu Dolinţă, Elena Negruţă, Cezara-Elena Grossu, Sergiu Rotaru, Augustina Florea  ș.a.

Interpretează cântece de leagăn, de cumetrie, de nuntă, de pahar, de joc şi voie bună, de dor şi înstrăinare, de noroc, de haiducie, de păstorie, piese de drag şi dragoste, de ritual, de înmormântare (bocete), de jale, romanțe, balade, strigături, colinde, preferă doinele. Majoritatea sunt înregistrate şi se păstrează în fonoteca Radioteleviziunii Naţionale: „Bătuta ca la Crasna”, „Bătrâneasca”, „Busuioace nu te-i coace”, „Cântă, cuce, că ți-i bine”, „Pierderea ciobănașului”, „Sus pe munte cade bruma”, „Doamne, doamne, greu e dorul”, „Mamă, câte fete ai”, „Numai cânt și dor de Bucovina”, „Bucovină, ce-ai pățit”, „Zice lumea că nu-s bună”, „Huțulca”, „Frunză verde din grădină”, „Bucovină plai cu flori”, „Cât am fost la mama me”, „Mândru mi-i portu și jocul”, „Crenguță verde de brad” ș.a.

A susținut numeroase recitaluri la festivaluri literar-muzicale, la festivaluri internaționale de folclor. 

Turnee: Republica Moldova, Ucraina, România, Italia, Cipru, Grecia, Spania, Polonia, Turcia, Olanda ș.a.

A efectuat expediţii de creaţie în satele din nordul Bucovinei: Crasna, Pătrăuţii de Jos, Pătrăuţii de Sus, Ropcea, Ciudei, Budineţ, Igești pentru a aduna folclor muzical. A colectat și a înregistrat cântece vechi, păstrându-le autenticitatea, graiul și stilul interpretativ bucovinean. Astfel, a contribuit la revalorificarea tezaurului folcloric.

A colaborat cu orchestrele de muzică populară „Lăutarii”, „Mugurel”, „Folclor”, „Joc”, „Căruța”, „Busuioc Moldovenesc”, cu formaţiile „Tălăncuţa”, „Ciocârlia”, „Tinereţea”, cu Orchestra Fraților Advahov, cu M. Amihalachioaie, Gh. Banariuc, P. Neamțu, Gh. Șevcișin, A. Tamazlâcaru, N. Laiu și alți muzicieni. A fost acompaniată de S. Diaconu (cobză), D. Negură (fluier), V. Butnaru (cobză, caval, ocarina) ș.a.

Filmografie: medalionul televizat „Cântă Maria Iliuţ” (realizatoare - N. Bolboceanu), peliculele documentare „Autograf cu „Busuioc Moldovenesc” (regizor: T. Tătaru, 1989), „Leru-i ler, pânzele dalbe” (regizor: T. Tătaru, 1991), „Tălăncuţa” (regizor: A. Codru, 1986), „Salbe, salbe” (regizor: Vl. Plămădeală).

A fost protagonista unei ediţii a emisiunii „Tezaur folcloric” (Bucureşti), invitata mai multor ediţii ale emisiunii „Evantai folcloric” la TV Moldova. A realizat (2005) două filme documentare de scurt metraj „Un loc de pe pământ – Crasna” și „Tot mai sus, mai sus…” (despre Mălăncile din Crasna).

 A cercetat istoricul costumului național, fiind deținătoarea unei colecții de peste 20 de costume, confecționate inclusiv de surorile sale Saveta și Ileana, în stilul identitar al portului bucovinean. Păstrează și un costum vechi de peste 200 de ani, un suman, un cojoc, cheptari și bundiță din portul bucovinean.

Este membră a Uniunii Muzicienilor din Moldova (din 1985); membră a Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău (1998), responsabilă de Sectorul cultură, Filiala Chişinău; membră a juriului la Festivalul-concurs „Din cântecele neamului”. 

Premii: Marele Premiu la Concursul televizat „Cântați cu noi (Chişinău, 1989); Premiul I la Festivalul folcloric național „Şezătoarea” (Fălticeni, Suceava, 1992); Premiul I la Festivalul folcloric „Rapsozii Moldovei” din România şi Republica Moldova (1992) ; Marele Premiu și Trofeul „Miorița” la Festivalul-concurs internațional de folclor păstoresc (or. Cornățel, România, 1995); Marele Premiu și Trofeul la Festivalul-concurs internațional „Cântecele românilor de pretutindeni” (Drobeta-Turnu Severin, România, 1995); Premiul I la Festivalul republican al interpreților cântecului folcloric „T. Ciobanu” (Chișinău, 1996); Premiul I la Festivalul republican al creației populare (Chișinău, 1996); Premiul I la Concursul soliștilor cântecului popular „Tezaur” (Chișinău, 1996); Premiul I la Festivalul folcloric „Trandafir de la Moldova” (Iași, 1997); Diploma de excelenţă la Festivalul-concurs internațional „Din cântecele neamului” (Cernăuţi, 2001); Diploma Ministerului Educației al Republicii Moldova pentru merite deosebite în promovarea limbii, culturii și spiritualității românești (2005); Premiul „Potcoava cu noroc” (2005, 2007); Diploma de excelență a Consulatului General al României la Cernăuți pentru merite deosebite în promovarea limbii, culturii și spiritualității românești (2005); Premiul „Inima de aur” pentru promovarea folclorului autentic (2007); Premiul „Potcoava de

aur” (2010), Premiul „I. Burdin” al Ministerului Culturii pentru  promovarea valorilor culturale naționale prin intermediul festivalurilor naționale și internaționale (2019).

Distincții: Maestru în artă (2006) ; Artistă a Poporului (2020). 

CONFESIUNI

 „Dacă vrei să cunoşti un popor, nu trebuie să studiezi istoria - care nu întotdeauna e obiectivă. Pleacă urechea la acel ţăran român care a creat prin tot ce a trecut: a fost foamete - el a creat, a fost război - el a creat, a pierdut pe cineva apropiat sau a aşteptat pe cineva drag - el a creat...
... La noi, la Crasna, şi până azi lumea pleacă la biserică în port popular - de la cel din faşă, până la cel cu cârjă. Fiecare domnişoară neapărat are în garderoba sa un costum popular. 
Nu trebuie să se piardă ceea ce ne reprezintă ca naţiune.”

„Doru-n inimă mi-i sfânt
De-al Bucovinei pământ 
Până mor îl port în gând”.

Maria Iliuț

Din Colecția
Bibliotecii Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice

Revistă bibliografică

  

Schipor, Eleonora. O privighetoare de munte cu nume de baladă / Eleonora Schipor. – Cernăuți : Prut, 2008. – 202 p. : foto : note. – ISBN: 978-966-560-423-5.

„Frumoasă, talentată, bună la suflet, amabilă, harnică, sinceră, înțelegătoare, modestă… Cred că v-ați dat seama, dragi cititori, despre cine e vorba. Sau dacă nu știți precis, atunci priviți la fotografia de pe copertă. Este ea, crăsneanca Maria Iliuț, Doamna cântecului popular buco-vinean.

Stabilită de peste trei decenii în capitala Moldovei, această gingașă, dar rezistentă doamnă, duce pe meridianele lumii acel cântec bucovinean cu irepetabilul său specific crăsnenesc. Dar, pentru a o cunoaște mai îndeaproape trebuie să citiți această carte” – ne îndeamnă chiar autoarea cărții Eleonora Schipor.

Volumul este structurat în două capitole : primul reflectă perioada basarabeană din viața Mariei Iliuț, cel de-al doilea – toată epopeea bucovineană a căntăreței.

Deși scoasă de sub teascurile unei edituri din Cernăuți, și anume Editura PRUT,  această excepțională carte poate fi regăsită în Colecția Bibliotecii Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Între copertele acestei cărți a încăput un destin, o soartă a unui artist desăvârșit, descrise cu lux de amănunte, reflectate și în fotografiile care ne-o prezintă pe viitoarea cântăreață chiar din fragedă copilărie până în prezent.

Urmăriți traiectoria vieții cu urcușuri și povârnișuri/coborâșuri, în drum spre culmile Olympului!

 

Iar autoarea cărții face și o precizare : „Sunt absolut sigură că această carte va fi pe placul tuturor. Așa cum este pe placul tuturor și cântecul Mariei Iliuț din Crasna Bucovinei”.

 

Buzilă, Serafim. Enciclopedia interpreților din Moldova. – Ed.a 2-a, rev. și ad. – Chișinău, 1999. – 500 p. : fot. – ISBN: 9975-61-104-4 ; 9975-906-35-8.

 

„Lexiconul lui Serafim Buzilă, compozitor care își demonstrează – cu inteligență nativă, probitate și asiduitate ciclopică – cea de-a doua vocație (veritabilă violon d”Ingres!): cea de enciclopedist. Autorul dă dovadă de un l”esprit geometrique în colectarea, ordonarea și dispunerea materialului (biografic, bibliografic, fixarea rolurilor, prezența în filatelie, stabilirea listei elevilor și specificarea fondurilor arhivistice). Sub aspectul descrierii lexicografice Serafim Buzilă atinge limita exhaustivistului”, menționează criticul literar Mihai Cimpoi.

Drept confirmare, deschideți pagina 239 a acestei valoroase lucrări unde este găzduită interpreta de muzică populară Maria Iliuț, activitatea căreia este prezentată cu lux de amănunte. 

 

Femei din Moldova : Enciclopedie / Serafim Buzilă ; Editor : Iurie Colesnic . – Chișinău : Museum, 2000 . – 311 p. : fot. – ISBN 9975-905-42-0. 

 

În șirul impunător de personalități feminine incluse în enciclopedie se înscrie/regăsește și numele Mariei Iliuț. Autorul a  ținut să prezinte 665 de femei celebre care și-au adus aportul la prosperarea culturală, spirituală, socială și materială a ținutului nostru. Perioada istorică cuprinsă în volum este destul de vastă, începând cu secolul al XVI-lea și până în zilele noastre.

Ce alte nume de femei celebre mai sunt prezentate aflați la o lectura mai atentă a acestei valoroase enciclopedii.

 

Pe drumuţul dorului... : Caiet de folclor : În memoria Tamarei Ciobanu / alcăt. și respons. : Andrei Tamazlâcaru. – Chișinău : Şearec, 2001. – 134 p. : foto.

 

Pe cât de frumos, pe atât de sugestiv acest titlu-generic al Caietului de folclor, care se vrea drept un omagiu adus interpretei de muzică populară, supranumită și „Privighetoarea cântecului popular” Tamara Ciobanu. Pogorâtă din Berezlogii Orheiului, Tamara Ciobanu a pornit pe acel drumuț al dorului [ce diminutiv precis a ales autorul], a mers din sat în sat, în carul cu boi,  sau pe jos, pentru a aduce cântecul popular la inima omului. Acasă, dar și departe de casă, Tamara Ciobanu a cântat lumii cu drag, Și nu doar a cântat, dar a învățat și pe alții să cânte. Ilustra cântăreață are în palmares o pleiadă întreagă de discipoli.

Care sunt aceștia veți afla răsfoind paginile Caietului de folclor. Și nu doar atât. Găsiți aici, omagii, elogii, opinii despre Marea noastră Artistă  Tamara Ciobanu.

Iată ce ne mărturisește Maria Iliuț : „Am cunoscut-o pe Doamna cântecului popular moldovenesc în anul 1978, pe când era profesoară la catedra Canto academic a Conservatorului. Țin minte cum la început o ascultam pe furiș, cu sufletul la gură, lipită de ușa auditoriului în care-și instruia învățăceii. Mai târziu am cunoscut-o mai îndeaproape, rămânând impresionată și de energia ei. M-a uimit plăcut faptul că poseda simțul umorului.

Era o personalitate care te cucerea din prima clipă… Era un om care făcea mult bine altora și, deseori, acest bine i se reîntorcea. Am vizitat-o până în ultimele ei zile de viață.

Nici să-mi dea în gând că, peste ani, voi participa la un concurs, ce-i va purta numele…”.

S-a întâmplat în anul 1980, când Maria Iliuț, devine Laureata Premiului I al prestigiosului Festival-concurs republican „Tamara Ciobanu”, care, de fapt, este o legătură între timpuri și generații.

Pe drumuțul dorului a mers Tamara Ciobanu, îndrumându-i și pe alții s-o urmeze. Sunt mulți, și toți, dar absolut toți, sunt talentați.

Iar autorul cărții, folcloristul Andrei Tamazlâcaru, a avut mare grijă să-i înșiruiască pe toți și să le adreseze tuturor următorul îndemn : „Aduceți-ne dorul vostru de cântec” .

Acest minunat Caiet folcloric cuprinde și un capitol aparte, unde sunt incluse melodii ale mai multor specii și genuri folclorice incluse în programul Concursului republican al interpreților de cântec folcloric „Tamara Ciobanu”: colinde, cântece de nuntă, cântece pentru prunci, bocete etc. Alături de versurile cântecelor sunt prezente și notele muzicale.

 

Tamazlâcaru, Andrei. Aprindeți luminile : Colinde culese și îngrijtie de Andrei Tamazlâcaru / Andrei Tamazlâcaru ; resp. de ed. Parascovia  Berghie ; Uniunea Muzicienilor. – Chișinău : Sirius, 2002. – 116 p.

 

Volumul cuprinde Colinde, Cântece de Stea, orații și rituri teatralizate de Crăciun și Anul Nou, culese în expedițiile folclorice organizate de către Sectorul Folcloric al Uniunii Muzicienilor în diferite localități din Republica Moldova și Ucraina, o bună parte fiind adunate de cântăreața Maria Iliuț.

 

 În loc de epilog

 

„Ce oameni de ispravă! Ce munteni harnici și iubitori de cântec s-au statornicit cândva pe aceste locuri și ce lume vrednică s-a ridicat pentru a duce aidoma unui mesaj dragostea de neam, grai, tradiții…”.

 (Ilie Motrescu)

 

Or, toate acestea poartă un singur nume MARIA ILIUȚ, nume în care, a încăput, se pare, toată  BUCOVINA…

Un studiu de Ludmila COTOMAN