ADELA BLÎNDU
sau Doamna cu nume blînd(u)...
Doamna cu nume ... BLÎND(U)
La toți Binecuvântați și Împliniți Ani!
La Munți de Împliniri Creative!
Chiar acesta este numele pe care îl poartă doamna despre care scriu acum. Gingaş, tandru şi melodios acest nume – BLÎNDU. Iar în dreptul numelui, un prenume demn – ADELA, la fel de gingaş, la fel de tandru şi de melodios. Dar şi osebitor. Cu o etimologie multiplă, prenumele Adela, din germanică, provine de la substantivul comun adel, care înseamnă nobilime, din ebraică semnificând nobil, delicat, fin.
Se zice că omul la naştere are un singur nume, şi nicidecum mai multe. Numele ni se dă ca un însemn, un simbol, pe care trebuie să-l purtăm cu demnitate. Numele primit ne arată destinul pe care trebuie să-l împlinim. Uneori, numele se identifică cu persoana, marcând-o chiar.
Se mai zice că femeia cu acest nume are farmec şi feminitate. Este dotată pentru arte. Or, toate acestea i se potrivesc perfect doamnei ADELA BLÎNDU, Om emerit, doctor în științe ale educației, lector universitar la Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice, interpretă.
A venit pe lume în cel mai blând anotimp al anului, pe când natura prinde a-şi etala măreţia şi farmecul său – ghiocei, brânduşe, toporaşi şi viorele, primele firicele plăpânde de iarbă verde.
A pogorât cuminte dintr-o străbună vatră nordică pre nume Clocuşna, de prin părţile Ocniţei, localitate situată în valea râului Racovăţ, un afluent al Prutului, cu peisaje pitoreşti, landşafturi cu stânci, defileuri adânci şi înguste, declarate monumente ale naturii, având la ureche păsările cerului şi vuietul pădurii, căci satul în care s-a născut era înconjurat de păduri şi de „clocotici” – nişte pomi mici, nişte tufari, care împânzeau aceste locuri. De aici şi denumirea satului Clocuşna, sat cu o vechime cam de vreo 600 de ani.
De la ele, de la păsări, o fi prins cântecul, de la susurul râului ce-şi duce domol apele la vale, dar vocea a moştenit-o de la maică-sa, doamna ce a purtat frumosul nume Elizaveta, frumoasă la chip și la suflet, profesoară la clasele primare, care avea o voce impecabilă şi poseda și vioara. Dar şi de la taică-său pe nume Venedict, care a cântat în corul bisericii din sat, biserică cu o vechime de peste o sută de ani. Voci erau multe şi toate frumoase, dar să cânţi în cor era o chestiune de onoare. Nu oricine era acceptat. În general, Clocuşna este satul unde mai toate tradiţiile strămoşeşti sunt păstrate cu sfinţenie, dar mai ales Malanca, un obicei coborât din vremuri străvechi, de la daco-romani, un ritual magic, ancestral. Se practică în seara de Ajunul Anului Nou, când creştinii ortodocşi cinstesc sărbătoarea Sfântului Vasile.
Vă mai amintiţi : „Gospodari cinstiţi de casă, / Primiţi mălăncuţa-n casă / C-afară plouă de varsă”. Ei bine, aflaţi că cea mai frumoasă Malancă din toată Moldova este aici, la Clocuşna. Dincolo de intemperiile vremii, străvechiul obicei a renăscut, şi de mai bine de o jumătate de secol flăcăii satului Clocuşna, în seara Sfântului Vasile, pornesc pe la casele gospodarilor. Alaiul de urători îmbracă un flăcău în straie femeieşti, numită Malanca. Scenariul Mălăncii include urături tradiţionale, dansuri ritmice, glume. Unul din colindele obiceiului Malanca este dedicat fetelor bune de măritat. Cetele ce însoţesc Malanca se deosebesc şi prin costumaţia pe care o confecţionează anume cu acest prilej. Şi aici clocuşnenii sunt neîntrecuţi. E ceva spectaculos, un adevărat carnaval.
Copilă fiind, îi plăcea să asculte diferite genuri de muzică. Multe cântece le-a învăţat de la bunei. Iar prima sa lansare pe „scena mare” a fost teiul din curtea buneilor – acest arbore care vindecă sufletul şi tămăduieşte trupul cu mireasma lui îmbătătoare. Se căţăra sus de tot, şi de acolo, din vârf, cânta aşa ca s-o audă şi s-o admire toţi vecinii. Astfel și-a perfecționat vocea, ca să devină puternică și catifelată. A studiat la Şcoala muzicală din sat, clasa acordeon.
Vocea ei caldă şi frumoasă putea fi auzită în corul din sat, dar şi în ansamblul vocal, unde a cântat alături de faimoasa interpretă de muzică populară Larisa Arsene, care la acel moment muncea ca profesoară în scoala din sat. Era prezentă la toate concertele, concursurile şi festivalurile ce se organizau la Ocniţa, Bălţi şi Cernăuţi, de unde se întorcea cu diplome şi menţiuni.
Au urmat apoi studiile la Academia de Muzică „Gavriil Musicescu”, catedra „Muzică uşoară şi jazz”, specialitatea „Canto de estradă şi jazz”, clasa lectorului superior Larisa Şulga. Studentă fiind a avut o activitate prodigioasă: concomitent a cântat în ansamblul vocal-instrumental de la Casa de cultură a cartierului Botanica şi cel de la Ciocana.
Împreună cu alți interpreți ca Angela Bucico, Galina Gherman ș.a., a participat la concursul televizat „Cântaţi cu noi”, unde a ocupat locul 3.
Îşi începe cariera pedagogică în anul 1997, ca lector la catedra „Muzică uşoară şi jazz”, specialitatea „Canto de estradă şi jazz”, predă specialitatea „Canto și Metodologia predării cursului „Canto de estradă”. Astfel, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, pe care o absolvă în anul 1995, instituţie de care s-a îndrăgostit, i-a devenit destin, casă. Casa ei de suflet, casa unei mari iubiri.
Aici la catedră, doamna Adela Blîndu trage harnic brazda în care să încolţească valori inedite ale culturii naţionale. Unele au şi răsărit şi deja au dat rod.
S-a manifestat ca un pedagog foarte bun, a pregătit mai mulţi studenţi care activează cu succes în domeniul muzicii uşoare şi al pedagogiei. De fapt, ar fi mai potrivit să spunem că doamna Adela Blîndu şi-a găsit norocos rostul în muncă, în pedagogie, un rost pe care-l împlineşte cu demnitate, în cunoştinţă de cauză şi, esenţial, cu pasiune. Mulţi dintre discipolii doamnei Adela Blîndu au devenit laureaţi ai concursurilor naţionale şi internaţionale de prestigiu, au devenit adevărați artiști cum ar fi: Cristina Pintilie, Diana Valuţă, Aliona Triboi, Diana Staver, Iana Ștefan, Tatiana Talpă, Mariana Stănilă, Elizaveta Trifan, Ala Negură, Cristina Scarlat cea care ne-a reprezentat Moldova la Eurovision 2014, la Copenhaga ș.a.
Doamna Adela Blîndu îşi perfecţionează continuu măiestria profesională. Şi-a făcut studiile la masterat, obţinând diploma de Master în Ştiinţe ale Educaţiei (2009). Iar din 2016 este doctorandă pe lângă Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport, având o temă de cercetare absolut inedită: „Cultura fizică profesional aplicativă la specialitatea Canto în instituţiile de învăţământ artistic”. O temă de pionierat în arealul cultural şi sportiv de la noi, lucrare care încearcă să deschidă un drum cercetării în acest domeniu, atât de important pentru viaţa societăţii. Un demers îndrăzneţ, care, ulterior, s-a finalizat într-un exepțional volum intitulat „Repere metodologice pentru vocaliști : Pregătirea fizică profesional-aplicativă și training mintal : Ghid metodic, pe care îl vom prezenta în contnuare:
Blîndu, Adela. Repere metodologice pentru vocaliști : Pregătirea fizică profesional-aplicativă și training mintal : Ghid metodic / Adela Blîndu. – Chișinău : [s. n], 2021. – 142 p. : fig., tab. – ISBN: 978-9975-68-437-8.
„Acest ghid poate fi recomandat, în primul rând, studenților și masteranzilor de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice care-și doresc să devină profesioniști vocali, iar în al doilea rând – tuturor specialiștilor din domeniul artei vocale. Motivația acestei lucrări este elaborarea recomandărilor practice pentru implementarea în programul de studiu, încercarea de a suplimenta orele cu lucruri interesante și utile într-o formă accesibilă, luând în considerație observațiile proprii privind arta vocală și măiestria interpretativă, restructurând și actualizând informațiile existente, elaborând noi metode în baza celor mai recente evoluții în domeniu și, nu în ultimul rând, semnalizarea absenței unor materiale practice aplicative, la tema dată care sunt strict necesare vocaliștilor.
Pentru a deveni profesionist, cântăreț și pedagog de valoare, vocalistul trebuie să fie mereu într-o stare optimă de pregătire. Societatea modernă impune cerințe înalte privind calitatea formării viitorului vocalist și pune accente pe cunoștințele aferente artei vocale: stăpânirea măiestriei actorului, capacitatea de a pătrunde în conținutul mesajului muzical, cunoștințe în domeniul medicinei și pedagogiei, pregătirii fizice profesional-aplicative (PFPA), trainingului mintal (TM), armoniei, ritmului, senzațiilor etc. Pentru o realizare a unei emisii cât mai frumoase este necesar ca gradul de excitabilitate emoțională a cântărețului să fie balansat, să existe un control permanent asupra tempo-ritmului intern și modului de existență în el, să se mențină o respirație corectă, autenticitatea și luminozitatea bunăstării fizice, precum și o gândire emoțională perfectă. O emisie vocală reușită este bazată pe acțiunea multor grupuri musculare care necesită o dezvoltare permanentă bazată pe o metodă complexă de exerciții de pregătire fizică profesional-aplicativă (PFPA). Selectarea mijloacelor și metodelor de PFPA și training mintal (TM) contribuie la dezvoltarea și îmbunătățirea capacităților fizice importante din punct de vedere profesional, la menținerea satisfăcătoare a stării de sănătate, cât și prevenirea bolilor profesionale.”
(Adela Blîndu)
Structurat în unsprezece capitole Ghidul „Repere metodologice pentru vocaliști. Pregătirea Fizică Profesional-Aplicativă și Training Mintal”, reprezintă un compartiment esențial al disciplinei Canto și are o importanță majoră în procesul de pregătire a unui cântăreț, specialist de o calificare înaltă în domeniul muzicii ușoare și jazz. Motivația acestui ghid este elaborarea recomandărilor practice pentru implementarea în programul de studiu la disciplina de specialitate.
Toate, dar absolut toate, cele 11 capitole sunt la fel de importante, utile pentru toți cei preocupați de domeniul pregătirii profesionale a vocaliștilor.
Sunt niște recomandări utile/necesare, dacă nu chiar obligatorii pentru orice interpret/cântăreț în devenire.
Lectură utilă! Dar și audiție plăcută: Deschideți link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=HDAXwmzvVrw&t=6s
Urmăriți acest spectacol, bine regizat, minuțios/frumos gândit. În rolul central – magistrala actriță ADELA BLÎNDU și invitații săi.
Lansarea volumului a fost un adevărat eveniment cultural. Un splendid spectacol. Spectacolul vieții care s-a produs în chiar ziua de naștere a Distinsei Doamne Adela Blîndu – 18 martie 2024, în Sala de conferințe „Alexe Rău” a Bibliotecii Naționale.
Dincolo de voce, un artist are nevoie, dar neapărat, şi de o pregătire fizică impecabilă. Mai trebuie să posede şi o cultură fizică înaltă. Or, lucrarea în cauză se vrea un suport metodologic, un ghid pentru studenţii de la specialitatea Canto.
Fiind preocupată de problemele muzicii funcţionale, este autor a mai multor publicaţii în domeniu: este unul din fondatorii revistei ştiinţifico-metodice „Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală”. Dna Adela Blîndu a elaborat Programe analitice la disciplinele de profil pentru studenţi şi masteranzi („Canto de estradă şi jazz”, „Metodologia predării cursului „Canto de estradă şi jazz”), realizează o activitate artistică intensă, evoluând anual la mai multe manifestări cultural-artistice. Ca interpretă deţine lucrări muzicale ce se păstrează în fondul Companiei Teleradio-Moldova. A colaborat cu mai mulți compozitori, precum Iurie Spiţîn, Mircea Oţel, Boris Polin, Marian Stârcea, Ilie Micolov ș.a. Este implicată în mai multe proiecte culturale. Cel mai răsunător proiect al Adelei Blîndu este, însă, un proiect elaborat în colaborare cu Ambasada Germaniei care a finalizat cu procurarea aparatajului muzical modern care permite desfăşurarea calitativă a orelor la catedra „Muzică uşoară şi jazz” de la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.
Pentru truda ce-a trudit meritele i-au fost răsplătite din plin:
La finele anului 2015 i s-a conferit Titlul onorific „Om Emerit”.
A fost distinsă cu Diploma de Onoare a Guvernului Republicii Moldova, gradul II, Diplome de Onoare ale Ministerului Tineretului şi Sportului, Diplome de Onoare ale Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.
Dincolo de activităţile pedagogice, pasiunea ei, marea ei iubire a fost şi rămâne cântecul de care nu s-a desprins niciodată. Vocea ei are un farmec deosebit, diapazonul – larg, timbrul – plăcut şi emoţionant. Cântă doar muzică de calitate. Vocea ei aidoma unui fluviu de munte: ba se pierde-n nenumărate cascade, ba coteşte domol după stânci, ba şerpuieşte vertiginos la vale. De altfel, repertoriul abordat cuprinde diverse genuri muzicale: pop, blues, disco, jazz, po-rok, latino, muzică populară ș.a.
Ascultaţi-o cum cântă! Nimic fals în vocea ei! Nimic artificial! Nimic jucat! Muzica ei cade cum cade ploaia, dumnezeieşte. Pentru că Ea cântă mai mult cu sufletul decât cu vocea.
Om de omenie şi de o modestie proverbială, om al erudiţiei şi al nobleţei sufleteşti, doamna Adela Blîndu este femeia care dăruieşte sărbători tuturor celora ce o ascultă. Din făptura ei izvorăşte o lumină curată, ce se revarsă în jur şi magnetizează.
P.S. La ora când însăilez aceste rânduri este luna martie. Este luna lui Mărţişor. Tocmai de aceea, în ziua a optsprezecea, în chiar ziua de naştere a doamnei Adela Blîndu îi vom aduce în dar un braţ de mărţişoare. Şi flori. Cele dintâi flori ale primăverii – , ghioceii, aceste plăpânde şi blânde flori. Pe potriva numelui pe care îl poartă doamna despre care scriu acum sau blânde flori pentru doamna cu nume BLÎND(U).
Ce frumoasă încununare, ce fericită contopire a unui nume cu un prenume!
Apoi şi anotimpul în care a venit pe lume este unul blând, plin de magie şi culori.
Un studiu de Ludmila COTOMAN
Chiar astăzi, 18 martie este ziua de naştere a doamnei
Adela Blîndu.
Cu această ocazie, echipa Bibliotecii AMTAP îi urează mulţi ani înainte, multă inspiraţie, energie creativă, realizarea celor mai ambiţioase proiecte şi o carieră artistică strălucită.
