🎨 GHEORGHE OPREA – 80 de ani de la naștere.
GHEORGHE OPREA, artist plastic, Maestru în Artă
GHEORGHE OPREA: Între „INFINITURI” și „FULGERE”… între tradiție și modernism ✨
„Pictura mea e o amintire din copilărie, învăluită în mister…”(Gheorghe Oprea)
Biografie și formare artistică
Artistul plastic Gheorghe Oprea s-a născut la 13 martie 1946, în satul Târnova, raionul Edineț.
A studiat la Universitatea de Artă Populară din Moscova (1965–1968), la Colegiul de Arte Plastice „Al. Plămădeală” (1970–1974) și la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Facultatea de Grafică și Pictură (1984–1989).
I-a avut în calitate de îndrumători pe Mihail Grecu, Vasile Toma, Olga Orlova, Stanislav Babiuc, Ada Zevin și Atanasie Oprea.
Activitate profesională
Din 1974 a activat în calitate de colaborator științific la Sala Centrală de Expoziții a Muzeului Național de Artă al Moldovei.
Din 1984 până în 2011 a fost șef al sectorului Expoziții în cadrul aceleiași instituții.
În această postură, Gheorghe Oprea a organizat mai multe expoziții ale pictorilor autohtoni în țară și peste hotare.
Din 1998 este inițiator și curator al concursului de artă contemporană „Dumnezeu, Omul și Natura”, la Uniunea Scriitorilor din Moldova.
Debut și creație artistică
A debutat în 1975 cu lucrarea „Natură statică” și cu compoziția „La fermă”, în cadrul expoziției naționale „Tinerețea țării” din Chișinău.
Ulterior pictează compoziții inspirate din mediul rural, de tradițiile covorului moldovenesc: „Floarea-soarelui” (1993), „Bunica Ileana” (1995), „Ungherul trecutului” (1999), „Pridvor” (2001), „Vatră” (2004), „Amurg” (2005), „În ploaie” (2013) ș.a.
Stiluri artistice 🎨
Abstracționism: „Ocean planetar” (1993), „Motiv primordial” (2001), „Ornament însuflețit” (2004), „Între cer și pământ” (2005), „Columna I” (2007), „Vatră cu lună” (2009), „Înspre stele” (2010), „Căi solare” (2013);
Postmodernism: „Greul Pământului” (1992), „Valea plopilor” (1993), „Zimbru” (1994), „Masa așteptării” (1998), „Casa de pe deal „Țesătorii” (2005), „Așteptări” (2007), „Vatră cu lună” (2009), „Păpădii în zbor” (2012);
Realism: „Noapte autumnală” (1993), „Gladiole” (2000), „Prisacă” (2007), „Flori albe” (2008), „Bujori reci” (2010) ș.a.
Portrete și contribuții culturale
Expoziții și activitate internațională 🌍
După 1990, a participat cu lucrări în cadrul saloanelor de artă din București, Iași, Bacău, Budapesta, precum și în tabere de creație din Bulgaria, Austria, Italia, Federația Rusă ș.a.
Premii și distincții 🏆
Multe dintre lucrările sale se află în colecții publice și private din Republica Moldova, Austria, Bulgaria, Grecia, Israel, România, Spania, SUA, Ucraina și din alte țări.
Deține mai multe premii, printre care: Diplomă de Mențiune a Uniunii Artiștilor Plastici (1990); Diplomă de Mențiune a Înalt Preasfințitului Mitropolit Vladimir; laureat al Expoziției-concurs „Dumnezeu, Omul și Natura” (Chișinău, 1997); Premiul I al Ministerului Culturii al României pentru Expoziția-concurs de artă contemporană românească „Saloanele Moldovei” (ediția a X-a, 2000); Premiul „Corneliu Baba” și Medalia Sf. Luca de la Concursul Național de Artă „N. Tonița” (2006, Bârlad, România); Diplomă de Mențiune a Ministerului Culturii al Republicii Moldova (2007); Diplomă UAP România, Filiala Brăila (2012); Diplomă a Comitetului Național Olimpic al Republicii Moldova pentru participare la Concursul Republican „Arta și Sportul” (2012); Premiul Național GALEX pentru cel mai bun prieten filantrop al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (2013) ș.a.
Din 1989 Gheorghe Oprea este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova și din 2000 – membru al Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici (UNESCO).
În 2001 i s-a conferit Titlul Onorific „Maestru în Artă”.
CONFESIUNI 🎭
„Pictura pentru mine înseamnă o poezie mută, iar arta, în ansamblul ei, este o bucurie dăruită oamenilor. Dar pentru a o dărui lor, trebuie s-o ai tu însuți. Adică bucuria de a crea nestingherit...”
„Culorile mele preferate sunt roșu, galben, negru și alb, cromatica caracteristică covorului moldovenesc. Prefer să îmbrac formele și motivele plastice în straie naționale. Și pentru că toți venim de la vatra satului, cuptorul, hornul de acasă îmi încălzesc și azi sufletul.”
„Eu aș vrea ca artele noastre, nu doar picturile, în toată dimensiunea lor artistică, să fie prezente în spațiul nostru, în orice casă, în orice familie, la orice nivel. Eu întotdeauna m-am inspirat de la expozițiile care acum apar fără mine. Mai demult le făceam eu și căutam să rup partea plastică din realismul socialist, să o fac mai modernistă, să vină spre pictura românească, spre cea europeană, impresionistă, franceză, pentru că mie nu mi se dădea voie atunci.”
(Gheorghe Oprea)
APRECIERI 🖋️
„Pictura lui Gheorghe Oprea constituie un capitol distinct în arta plastică contemporană din Republica Moldova, prin sinteza originală dintre figurativ și abstract, dintre decorativismul de sorginte tradițională și reflecția simbolico-filosofică asupra identității. Artistul practică o gamă amplă de genuri – portretul, peisajul, natura statică, compoziția figurativă și cea abstractă – reunite într-o concepție plastică unitară, consolidată gradual, de la formule realiste la soluții tot mai laconice și abstractizante.”
(Victoria Rocaciuc, doctor habilitat în arte)
„Gheorghe Oprea, fiind un discipol al maestrului Mihai Grecu, a reușit să reinterpreteze formele culturii populare într-o manieră proprie. Domnul Oprea are o rădăcină profundă în cultura noastră națională, în tradiție, merge pe o interpretare a formelor și tradițiilor culturii populare, dar merge mai departe, anulează spațiul tridimensional și creează acel element ludic al jocului pe suprafața pânzei.”
(Florina Breazu, președinta Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova)
„Gheorghe Oprea este primul artist care a reușit să transforme spațiul decorativ al covorului într-un monumentalism universal.
A apărut o lumină din toată experiența lui de spații decorative...
Eu țin minte primele sale lucrări cu imitația covorului basarabean de acum 400 de ani. Și aici vedeți că a apărut un monumentalism care nu există la nimeni.”
(Vasile Dohotaru, artist plastic)
„Prin tablourile „Căminul”, „Plai natal”, tripticul „Sărut”, pictorul reanimează imaginea pâinii coapte în familie, prosopul brodat de mâinile mamei, cărărușii ce duc spre casa părintească. Autorul folosește preponderent gama coloristică roșie și neagră, care devine dominantă în lucrările lui. Nu este o combinare întâmplătoare, doar aceste culori fac parte din paleta covoarelor naționale moldovenești, adorate din copilărie…”
(Larisa Mihailo, critic de artă)
„Știa ce vrea: „să dea mișcare imaginii!”. Asta și-o dorea. Stăpânea cu temeritate mijloacele cele mai subtile ale artei plastice. Posibil, lucra în el harul, dar și abilitatea de a-l fi înțeles cu inima și cugetul pe învățătorul său Mihail Grecu, care i-a spus cum se obține lumina, „prin integritate”: „Poți picta fără alb, dar din lucrare să izvorască lumină”. Ce bine și cât de adânc i-a înțeles povața!”
(Claudia Partole, scriitoare)
„…Gheorghe Oprea clădește în culori și gândește în forme de culoare, urmând parcă preceptului heideggerian „a locui înseamnă a construi, iar acolo unde nu există construire, nu există nici gândire.”
Arhaicul cuptoraș este pentru el forma pe care se pivotează Universul, așa cum se întâmplă cu Coloana infinită a lui Brâncuși. Chiar am putea numi cuptorașele lui Oprea „Cuptoare ale Infinitului”. La el divinitatea se retrage (ascunde) într-o sobă ca într-un receptacol, ca într-un totem. În creația lui Oprea cuptorul este oglindă ontologică, axis mundi, centru în jurul căruia s-a construit și se mișcă Lumea, deci un cuptor cu funcție solară. Ceaunul atârnat deasupra focului e ca un leagăn al existenței. Soba devine ușor un cuptor, din care o româncă scoate vârtejuri din făină de grâu, asemănătoare vârtejurilor din simbolistica pelasgică, dar și vârtejurilor celeste ale lui Van Gogh…”
(Alexe Rău, bibliolog, poet, eseist, filosof, 2015)
REFERINȚE 📚
Din Colecția Bibliotecii Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice
Gheorghe Oprea: (album) / pref.: Victoria Rocaciuc; fot.: Iurie Foca. – Chișinău: Litera, 2016. – 96 p. – ISBN: 978-9975-74-885-8.
„Demersul pictural al lui Gheorghe Oprea se situează la intersecția dintre tradiție și modernitate, dintre memoria spațiului rural și sensibilitatea vizuală a epocii tehnologice. În lucrările recente, paleta se deschide spre griuri luminoase și alburi dominante (Corp terestru, 2009; Emergență, 2011), iar interiorul rustic capătă o expresie universalizată, apropiată de estetica interioarelor moderne.
Cea mai recentă etapă a creației artistului este marcată de configurarea a două direcții plastice distincte, ambele purtătoare de elemente abstracte și decorative. Fundamentate pe concepte cristalizate de-a lungul parcursului creator, aceste serii continuă, din punct de vedere morfologic, reflecțiile asupra interiorului rustic și asupra covorului tradițional, transfigurat în simbol al peisajului autohton.
În ansamblu, opera artistului poate fi interpretată ca o meditație vizuală asupra identității, în care casa, vatra și obiectele tradiționale devin semne ale continuității culturale. Prin sinteza dintre decorativ, simbolic și abstract, Gheorghe Oprea configurează un limbaj plastic personal, reprezentativ pentru evoluția artei moldovenești contemporane.”
(Victoria Rocaciuc, doctor habilitat în arte)
Galeria scriitorilor români. Gheorghe Oprea: Catalog / Biblioteca Națională a Republicii Moldova; ed.: Elena Pintilei; alcăt.: Raisa Mahu; pref.: Alexe Rău. – Chișinău: Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 2017. – 84 p.: il., portr. – ISBN: 978-9975-4318-7-3.
„Portretele pictate de Gheorghe Oprea reprezintă latura analitică a decorativului adus până la abstract, care în anii 1990 se va afla în neo- sau postavangarda artei plastice moldovenești. Procedeul trasării sau întrepătrunderii liniilor contururilor, formelor și suprafețelor aplatizate, culorilor puțin pale, dar contrastante prin valori, susținute de alb și negru, din portretele oamenilor iluștri, întinderea lor peste fundal sau confundarea detaliilor din portret cu însuși fundalul tabloului creează o iluzie optică deosebită…
Gheorghe Oprea a reușit să imprime portretelor sale un dinamism absolut nou, al cadrului filmat și imediat oprit, apoi mărit până la exagerat, ca și cum în imagini electronice văzute cu ajutorul calculatorului, imitând sau și anunțând performanțele tehnice și celelalte posibilități ale timpului modern. În aceste tablouri aproape neobservat pot apărea elemente din covorul național, precum în Portretul poetului Ion Hadârcă, 1999, sau alte detalii specifice meleagului nostru. Efectul atins de artistul Gheorghe Oprea denotă precizia „calculată” a tuturor mijloacelor plastice utilizate de către dânsul. Așadar, descoperirile lui Gheorghe Oprea în crearea portretelor picturale i-au oferit prilejul reflectării imaginii specifice timpului contemporan marcat de realizările high-tech-ului în cadrul spațiului autohton.”
(Victoria Rocaciuc, doctor habilitat în arte)
Acest catalog este o imagine sublimată a Galeriei Scriitorilor din sala pe care noi o mai numim și sala lui Gheorghe Oprea. Două sunt motivele care ne justifică să o numim și astfel. Primul este acela că predominant aici este sistemul, stilul Oprea. Al doilea constă în generozitatea de care a dat dovadă pictorul când a creat pentru Biblioteca Națională această suită de portrete ale scriitorilor români...
Gestul maestrului este unul nobil. Dar și înnobilator în același timp, pentru că prin darul său el conferă instituției, spațiilor acestea o plusvaloare simbolică, spirituală, înălțătoare. Gândurile recunoscătoare ale bibliotecarilor, ochii vizitatorilor care vor capta întru ținere de minte și înnobilare spirituală aceste poemata sunt răsplata netrecătoare pentru această generozitate scumpă.
Iar catalogul e pentru a face ca toate acestea să nu se uite.”
(dr. Alexe Rău, director general al BNRM, 2013)
POST-SCRIPTUM 📝
Un Post-Scriptum absolut necesar…
În anul 2012, la 31 august, în cadrul Salonului Internațional de Carte, dedicat Aniversării a 180-a a fondării Bibliotecii Naționale, la inițiativa lui Alexe Rău, a fost inaugurată Galeria Scriitorilor, formată din donațiile plasticianului Gheorghe Oprea. Colecția reprezintă 36 de lucrări: portrete ale scriitorilor români de pe ambele maluri ale Prutului, stiluri de compoziție.
Autor ✨
Un studiu de Ludmila COTOMAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu